“Planuri, vise întrecute apoi de aşteptări alimentate de entuziasm si materializate în 10 zile, numite ROJAM.

3:00 a.m. o oră matinală pentru o întîlnire în gara mare, însă entuziasmul pulsa in venele noastre şi peste cîteva clipe ne urcăm în acel şarpe care o ia razna pe cîmpuri cu frenezia unui cîine scăpat din lesă. Cei 3/2 metri patrati par cam puţini pentru cei 8 „pui de scouţi”. Hanoracul lui Doru se dovedeşte chiar moale, părul Mariei un fel de pătură mai aspră, bocancul Adelinei  parcă e prea aproape de faţa mea, piciorul Violetei mi-a anulat orice simţire din gamba dreaptă şi expresia chinuită a lui Mihai ce pare a spune „Voi chiar nu aveţi de gînd să tăceţi o dată?” fac un început perfect al călătoriei. Am renunţat să mai numar oiţele pentru a adormi. Numaratul gărilor pare mult  mai practic dupa o jumatate de ora îşî face efectul.

Şi da. Rojamul are ocazia de a auzi FORŢA MUREŞ încă de la primele clipe ale dimineţii. Se face împărţirea teritoriilor. Încercăm interiorul corturilor. Dupa cîteva ore senzaţia de pustietate ce ne domina de dimineaţă e înlocuită cu un entuziasm ce ne inundă firea. Subcampul Bucovina era aproape complet. Au sosit vecinii noştrii pentru 10 zile si deja se leagă noi prietenii şi se discută vechi peripeţii.

Primim Carneţelul participantului: Hike primele 2 zile.

La deschiderea oficială ne imbătam cu amintiri cercetăşeşti generate de versurilor celor de la Bere Gratis si atingem nemărginitul pe scîntei de artificii.

Dimineaţa, un amestec de de frenezie şi teamă dospeşte în noi,iar în amurgul ce se dovedeşte a fi mai degrabă o amiaza timpurie 11:00 pornim, cu Oradea care ni se alatură, să cucerim Cindrelul. Ne fură pesajul. Alegem scurtătura şi pentru un moment am impresia că am greşit programul… Nu ultima zi aveam Aventura? Trecem din piatră in piatră pîrîiaşul, inventăm noi cărări printre ierburile care ne intreceau la înalţime şi escaladăm dîmbul ce ne taie calea. Pentru o clipă volţii din gardul electric au o valoare inferioară tensiunii acumulate intre noi. Între timp mărim gaşca, ne întalnim cu Deva. Se lasă seara şi 20 de vise sub aceeaşi prelată sunt vegheate de un foc de tabără anemic. Motto-ul nopţii: „E timpu’ ?”un răspuns afirmativ însemna schimbarea poziţiei, iar unul negativ era echivalent cu „mai rabdă un pic”. Nu am cucerit Cindrelul, iar drumul de întoarcere a avut multe pauze de mure.

Tîrgul: sute de figuri totemice, un fel de hibrizi cu un zîmbet imens, cu doua urechi ca de ursuleţ, linii in loc de ochi din cauza soarelui, LUPIŞORI, TEMERARI şi EXPLORATORI împrăştiaţi pe la zeci de ateliere.

Olimpiada de cele mai multe ori e asociată cu competiţia, însă de data aceasta cuvintele cheie au fost spirit de echipă şi distracţie. Am reinventat reguli „No Ha!” şi împreună cu patrula adversă am hotărît încălcarea unui acord bilateral abia stabilit.

Calfe: pentru scurt timp FORŢA MUREŞ „exploratoricească” nu mai are aceeaşi intensitate fiind impărţită in 2: Ciocoflenderii si 4 la 4 pe de o parte, iar Eagles pe de altă parte, dar în momentul intersectării toată Poiana Soarelui ştia cine suntem. La marcarea traseului ne-am reamintit ce inseamnă lucrul în echipă.

Explorarea mărginimii Sibiului: deşi mai vizitasem Sibiul înainte, de data aceasta chiar am avut ocazia să-l explorez în adevăratul sens al cuvîntului. Cu o listă de obiective turistice şi cu o patrulă nouă am răspuns cu brio provocărilor: v-am privit de sus din Turnul Sfatului, ne-am luat la întrecere pe Pasajul Scărilor, am omis adevarul pe Podul Minciunilor şi am arătat Sibiului spiritul Rojam. Am vizitat Bucovina în muzeul Astra, iar la Cetatea Cisnădioara am întîlnit Regele cetăţii şi ne-am mîndrit cu patrula noastră de o zi.

Glocals (Think GLObally, Act LoCALly! ):Am intersectat socialul cu ecologicul şi economicul şi am obţinut o nouă viziune asupra lumii; la propriu vorbind chiar a campului, o panorama în timpul atelierului de biciclete.

Back to Basics: Nu credeam niciodată că este posibil să realizez un adăpost, hamac, pod sau catapultă cu cîteva bucăţi de sfoară şi ceva lemne!

Aventura: probabil unul dintre cele mai aşteptate ateliere şi ca un asmatic care caută o gură de aer ma grăbesc să urc dealul ce mă va duce la tiroliană, escaladă, slackline, căţărarea în copac şi cursa cu obstacole.

Notă de subsol:  duşul cald de amiază cunoscut şi sub numele de water fight, dar şi cel rece în acorduri de Bambi („Doi ochi căprui”), mulţumiri părinţilor care s-au gandit la pofticioşii lor, ne strecuram după ora stingerii cu cîte un borcan de gem sau un pachet de biscuiţi pentru un midnight break, karaoke, priveliştea de ansamblu a campului din turn, perfectul simplu, dormitul pe furiş dar defapt în văzul tuturor la umbra cortului alb, prietenii închegate la cîntările de la focul de tabără şi memorabilul BUNĂ DIMINEAŢA, BUNĂ DIMINEAŢA, BUNĂ DIMINEAŢA…. de toate acestea şi celelalte detalii omise ale Rojamului imi voi aminti intotdeauna cu placere.”

 

 

Text: Ingrid Trifan (exploratori)

Poze & detalii: www.rojam.ro